Sunt blamate că ar provoca cele mai multe boli ale omului modern. Lucrurile sunt însămai nuanțate.
În urmă cu mai bine de jumătate de secol a apărut ideea potrivit căreia consumul de grăsimi este principala cauză a creșterii colesterolului rău, ceea ce favorizează obezitatea și bolile de inimă. Nu au spus-o oamenii de rând, ci specialiștii în nutriție. De-atunci, toate dietele considerate de succes au mers pe excluderea grăsimilor din alimentație.
Poate nu este întâmplătoare relația cauză-efect între renunțarea la grăsimi (ouă, carne) și înlocuirea cu carbohidrați rafinați (zahăr, făină albă) și explozia bolilor de natură metabolică în anii ce au urmat. Fenomenul a fost studiat cu mijloace moderne și s-a descoperit că nu toate grăsimile sunt la fel, unele chiar ajută sănătatea pe mai multe planuri, iar colesterolul merită mai mult decât să fie pus la zid. Iată miturile apărute în jurul grăsimilor și colesterolului, însoțite de explicațiile științifice.
Mit 1: Alimentația fără grăsimi asigură o sănătate optimă.
Grăsimile furnizează energie, ajută la absorbția vitaminelor (dacă nu consumi suficiente grăsimi, poți suferi de deficit de anumite vitamine), mențin sănătatea celulelor și contribuie la dezvoltarea celulelor noi (esențială pentru funcția nervoasă și buna funcționare a creierului), sunt responsabile cu producția de hormoni (care reglează numeroase procese din organism), mențin sănătatea pielii și a părului, protejează inima.
Toate acestea sunt suficiente motive ca farfuria noastră să conțină și grăsimi. Studiile aratăcă alimentația lipsită de grăsimi nu doar că nu slăbește, ci vine cu o serie de riscuri: creșterea trigliceridelor și scăderea colesterolului bun. A nu se confunda tipurile de grăsimi. Cele mono și polinesaturate se găsesc în uleiuri vegetale, nucifere, pește.
Cele saturate sunt în produse de origine animală, în vreme ce grăsimile trans (numite și uleiuri parțial hidrogenate) sunt modificate chimic pentru a avea textură solidă și o viață mai lungă la raft. Acestea din urmă sunt grăsimi nocive pentru sănătate, întrucât provoacăinflamații, rezistență la insulină, boli cronice, afecțiuni cardiace.
Mit 2: Grăsimile cresc colesterolul rău.
Am auzit atât de des că ouăle și carnea grasă cresc colesterolul, că am ajuns să credem, fără să ne îndoim vreo clipă, însă fără să ne bazăm pe vreun raționament. Ei bine, din totalul de colesterol din organism, trei sferturi este produs de ficat și restul vine din alimentație. Dar mare parte din colesterolul care se găsește în hrană nu poate fi absorbit de corpul nostru. Totuși, avem un ceas intern care știe singur să regleze nivelul de colesterol și când aportul extern este scăzut, organismul produce mai mult, iar când este ridicat, organismul produce mai puțin.
Dovadă stau cercetările în care sunt hrăniți voluntari cu 2-4 ore pe zi, iar la măsurarea colesterolului, impactul este nesemnificativ. Nu renunța la ouă – sunt bogate în colină, o vitamină din grupul B responsabilă cu producția de neurotransmițători. În lipsa ei, se instalează oboseala, insomnia, problemele de memorie, dezechilibrele musculare. Studii efectuate pe mii de oameni, în numeroase țări, demonstrează că nu există o legătură între grăsimile saturate și nivelului colesterolului, dimpotrivă.
Cercetările pe pacienți obezi care au urmat o dietă scăzută în carbohidrați și crescută în grăsimi saturate arată că nivelul colesterolului a rămas neschimbat, însă au obținut ceea ce au dorit: grăsimea corporală a scăzut, la fel trigliceridele și rezistența la insulină. Colesterolul crește ca urmare a factorilor genetici, sedentarismului și alimentației bogate în carbohidrați.
Mit 3: Grăsimile te îngrașă.
Poate cea mai banală greșeală de nutriție este conexiunea între grăsimile din alimentație și țesutul adipos. Este și principalul impediment în demersul de a slăbi. Iată de ce! În ciuda faptului că grăsimile conțin mai multe calorii decât proteinele sau carbohidrații, o alimentație orientată preponderent către grăsimi nu te îngrașă. Acumularea de kilograme se produce doar când acele grăsimi sunt consumate în asociere cu carbohidrații rafinați.
Zahărul din dulciuri și alte alimente rafinate, precum și amidonul din făina albă (și alte alimente în a căror compoziție intră) provoacă, în timp, insulinorezistența, reacția corpului la prea multe glucide. Aceasta duce la obezitate, diabet, boli cardiovasculare și degenerative. Nu te îngrași din pricina grăsimilor, ci a carbohidraților cu indice glicemic ridicat!
Mit 4: Toate uleiurile vegetale presate sunt benefice.
Nu există dietă sau recomandări nutriționale care să nu menționeze cât de sănătoase sunt uleiurile presate la rece (măsline, susan, soia, arahide etc.): reduc riscul de boli de inimă, susțin slăbirea și protejează starea generală de sănătate. De milioane de ani, alimentația noastră conține omega 3 (din alge), raportul față de omega 6, fiind de 1 la 1.
De circa o sută de ani, de la revoluția industrială, raportul s-a schimbat, în defavoarea grăsimii de tip omega 3. Prin urmare, trebuie avut în vedere un aspect important: aceste tipuri de grăsimi conțin acizi grași omega 6, care, dacă sunt consumați în exces, favorizeazăinflamația, cancerul, bolile de inimă și afecțiuni autoimune.
Mit 5: Colesterolul crescut indică boli cardiovasculare.
Știm că nivelurile crescut al colesterolului LDL (rău) și al celui total sunt indică riscul de atac de cord. Dar tabloul este mult mai amplu. De exemplu, colesterolul total implică și HDL, cunoscut sub numele de colesterol bun. Acesta din urmă, când are valori crescute, determină și creșterea colesterolului total. Și colesterolul considerat rău (LDL) are la rândul lui particule mici și dense de LDL, care sunt periculoase și asociate cu bolile cardiace, dar conține și particule mari, care sunt benigne, chiar benefice.
Mai mult, potrivit studiilor, valorile colesterolului pălesc în privința riscului de boli de inimă în comparație cu cele ale trigliceridelor, substanțele grase din fluxul sangvin, stocate de organism sub formă de țesut adipos. O cercetare efectuată pe un sfert de milion de pacienți internați pentru boli de inimă scoate la iveală că jumătate dintre ei au colesterol LDL în limite normale, în schimb trigliceridele sunt peste medie. Există, de asemenea, studii potrivit cărora un nivel crescut de colesterol are rol de protecție în caz de afecțiuni cardiace.
Margarină versus unt
Greu de crezut cum, din cauza controversei grăsimilor saturate, untul s-a transformat, dintr-un aliment natural, consumat de mii de ani, într-un inamic, iar replica sa artificială, margarina, a reușit să-i ia locul. Numeroase studii arată nu doar că nu este mai sănătoasă ca untul, ci este asociată cu risc crescut de boli cardiace, spre deosebite de unt.
Fiindcă margarina conține în mare parte grăsimi procesate, dar și grăsimi trans, considerate un pericol pentru sănătate. Pe de altă parte, există cercetări care susțin că lactatele cu un conținut ridicat de grăsimi este corelat cu risc scăzut de obezitate. În plus, acestea sunt cu atât mai benefice cu cât provin de la animale hrănite natural.
Ce crește colesterolul?
Zahărul, fie el alb sau brun, amidonul rău (făină albă, cartofi, mălai, porumb, griș, orez cu bob rotund, banane), grăsimile industriale de tip trans (ulei de palmier hidrogenat, margarine ieftine de generație veche). Extrem de puțin cresc grăsimile saturate din carnea grasă, și asta doar în condițiile unui consum excesiv. – Gabriela Man, medic generalist și specialist în nutriție.
Citeste si:
-
Aflati de ce e foarte daunator sa excludeti grasimile din ratia alimentara
-
Uleiul de palmier – Pericol pentru sanatate
-
COLESTEROLUL – UNA DINTRE CELE MAI MARI ÎNȘELĂTORII DIN VREMURILE NOASTRE… ȘI CEA MAI PROFITABILĂ „BOALĂˮ DIN LUME
