Depresia este strarea sau condiţia sufletească în care o persoană experimentează dispoziţie scazută de durată şi în mod repetat care poate afecta calitatea vieţii de zi cu zi. Această condiţie poate fi destul de dureroasă atât pentru persoana în cauză cât şi cei apropiaţi. Depresia este o stare în care te simţi trist, posomorât, pleoştit, deprimat.
Cauzele depresiei sunt diferite şi pot include:
- stresul
- probleme emoţionale nerezolvate
- dezechilibru al neurotransmiţătorilor
- alergii alimentare
- alcoolismul
- deficienţele nutriţionale
- lipsa de lumină solară
- intoxicarea cu diverse metale etc.
Cele mai întâlnite simptome sunt:
- oboseala
- tristeţea persistentă
- indispoziţia
- iritabilitata
- sentimentul de deznădejde şi nevrednicie
- somn neodihnitor
- dificultaţi de concentrare
- dorinţă sexuală scăzută
- apetit alimentar dereglat
- schimbări în masa corporală
- dezinteres pt activitaţi de hobby şi timp liber
- dureri
- dureri de cap
- afecţiuni digestive
- gânduri de moarte şi suicid.
Remedii naturale:
Sunătoarea: este o plantă ale carei proprietaţi terapeutice au fost studiate extensiv. În mod tradiţional folosită în aplicaţii locale împotriva arsurilor superficiale, sunatoarea este acum cel mai bine cunoscută pentru utilizarea sa în tratamentul episoadelor depresive tranzitorii, uşoare până la moderate. Această utilizare este confirmată de numeroase studii clinice. Sunătoarea (Hypericum perforatum), de asemenea numită “iarba Sfântului Ioan”, este o plantă comună ce creşte pe pante şi pajişti. Acţiunea Sunătoarei pare a fi legată de prezenţa în compoziţie a naftodiantronelor (hipericina şi pseudohipericina), precum şi a floroglucinolilor (hiperforina). Mult timp s-a crezut că hipericina era substanţa activă împotriva stărilor depresive. Cu toate acestea, studii recente sugerează că efectele antidepresive ale Hypericum ar fi mai degrabă legate de concentraţia sa de hiperforină. Efectul plantei asupra simptomelor depresive a fost confirmat de mai mult de 30 de studii controlate cu placebo, implicând peste 4.000 de pacienţi. Rezultatele acestor studii au arătat că extractele de Hypericum au fost la fel de eficace în depresie ca şi antidepresivele sintetice convenţionale în cazuri de depresie uşoara până la moderată.
- Ashwagandha: este o altă plantă medicinală excelentă în ameliorarea simptomelor anxietaţii şi depresiei, fiind o plantă „adaptogenă” care poate ajuta organismul să gestioneze stresul. Ashwagandha reduce cortizolul, stimulează funcţia creierului şi ajută la combaterea simptomelor de anxietate şi depresie. Cortizolul este cunoscut ca un “hormon de stres”, deoarece glandele suprarenale îl eliberează ca raspuns la stres, precum şi când nivelul glicemiei este prea scăzut. Intr-un studiu efectuat la adulţi cu stres cronic, cei care au luat ashwagandha au experimentat o reducere semnificativ mai mare ale cortizolului comparativ cu grupul martor.
- Rhodiola Rosea: extractul de rhodiola poate mări distribuţia precursorilor de serotonină, triptofan şi 5-hidroxitriptofan, către creier. Serotonina este un neurotransmiţător implicat în contracţia muşchilor netezi, reglarea temperaturii, a apetitului, a percepţiei durerii, a comportamentului, a tensiunii arteriale şi a respiraţiei. În limite normale, asigură o stare de confort mental şi de mulţumire. Astfel, a fost folosită de oamenii de ştiinţă ruşi, singură sau în combinaţie cu antidepresive, pentru a reface echilibrul mental. De asemenea, este folosită în ţările nord-europene pentru „tulburarea afectivă sezonieră”.
- 5HTP: în mai multe studii clinice recente, 5-HTP s-a dovedit egal sau chiar superior medicamentelor de sinteză utilizate în cazul depresiei nervoase. Intr-un studiu efectuat în Norvegia s-a demonstrat că 5-HTP îmbunătăţeşte considerabil somnul. Două studii efectuate în Spania şi în Italia au demonstrat că 5-HTP este eficace contra migrenelor pe fond depresiv. 5-HTP este un produs standardizat şi foarte concentrat, sintetizat din seminţe de Griffonia simplicifolia, o plantă din partea de vest a Africii. 5-HTP este folosit de către organism pentru a produce seratonina , un neuro-transmiţător important pentru funcţionarea normală a sistemului nervos şi a funcţiilor cerebrale , care favorizează starea pozitivă de spirit, starea de bine general şi structuri sănătoase ale somnului .
- SAMe: este o moleculă care se găseşte în organismul uman, fiind o componentă sintetizată natural de acesta şi având concentraţii ridicate în glandele suprarenale, ficat şi creier, a fost studiată intens, în calitate de antidepresiv şi posibil tratament pentru durerile provocate de osteartrită. Un avantaj al SAMe faţă de antidepresivele prescrise şi faţă de sunatoare este acela ca işi face efectul foarte repede, ridicând starea de spirit după numai cateva zile de la administrare.
- Șofranul: ameliorează multe condiţii psihiatrice. Vechii medici persani îl foloseau în tratarea depresiei. Iar studiile din prezent validează această metodă de tratament. Un test randomizat dublu-orb de şase săptămâni a comparat şofranul cu medicamentul fluoxetin (Prozac). Cercetătorii au selectat 40 de pacienţi diagnosticaţi cu depresie cărora le-au administrat zilnic 30 mg de şofran sau 20 mg de Prozac. Rezultatele au arătat că şofranul a fost la fel de eficient ca şi Prozacul în depresia uşoară până la moderată. Intr-un alt studiu dublu-orb publicat în revista Progrese în Neuro psihofarmacologie şi Psihiatrie Biologică, şofranul s-a dovedit la fel de eficient ca şi Prozacul. În acest studiu de opt săptămâni, 40 de pacienţi au primit 15 mg de şofran sau 10 mg de Prozac de doua ori pe zi. Tratamentele au avut aceleaşi rezultate şi ambele au dus la o rată de regresie de 25%. Șofranul s-a dovedit, de asemenea, la fel de eficient ca un alt medicament folosit pentru depresie, imipramina (Trafanil), pentru stări de depresie uşoare până la moderate şi cu mai puţine efecte secundare.
- Acizii Graşi Omega: un nou studiu a încercat să scoată la lumină modul în care deficitul de acizi grași omega-3 poate agrava starea depresivă. Cercetătorii au analizat concentrațiile plasmatice ale acizilor grași esențiali și neurosteroizilor, care sunt substanțe chimice neuroactive implicate în mai multe procese neurofizice și de boală. Subiecții studiului au inclus 18 bărbați sănătoși și 34 de bărbați cu alcoolism, depresie sau ambele. În grupul celor 52 de subiecți, nivelul scăzut al acizilor grași omega-3 a fost asociat cu niveluri mai ridicate de steroizi neuroactivi. Se pare că lipsa de DHA are efecte hormonale de dimensiuni mari, crescând hormonul de eliberare a corticotropinei, un hormon care afectează emoționalitatea. Acest lucru poate contribui, la rândul său, la hiperactivitate în cadrul axei suprarenale hipotalamice (HPA), un sistem important neuroendocrin care reglementează starea de spirit, agresiunea și răspunsurile asociate cu anxietatea.
- Exerciţiile fizice: femeile și bărbații cu un nivel scăzut și mediu al rezistenței cardiovasculare prezentau un risc ridicat de a dezvolta depresie. În particular, cei cu nivelul cel mai scăzut, respectiv cu un nivel mediu al rezistenței cardiovasculare, au fost cu 75%, respectiv 23% mai predispuși să dezvolte depresie decât persoanele cu rezistența cardiovasculară cea mai ridicată. S-a găsit că nivelul ridicat al rezistenței cardiovasculare este un factor de protecție semnificativ împotriva depresiei atât pentru femei cât și pentru bărbați. Rezistența cardiovasculară poate fi îmbunătățită prin sport. Exerciţiile de yoga reduc şi ele depresia conform unei cercetări din 2007 publicată în Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine. Astfel, aceia care au urmat astfel de cursuri s-au declarat mai puţin nervoşi, mai puţin anxioşi, în timp ce alţii au observant aceleaşi efecte imediat ce au început exerciţiile. „Lucrul cel mai important la yoga este că dincolo de contorsionările corpului se centrează mult pe respiraţie, iar acest lucru ne ajută să ne calmăm nervii“, mai spune Michaelis.
- Petrecerea timpului în natură: un studiu recent a descoperit că persoanele care locuiesc în apropierea zonelor împădurite au o sănătate mentală mai bună şi suferă mai puţin de anxietate şi depresie, o plimbare în acest cadru având efect calmant. Endorfinele secretate de creier când faci mişcare produc senzaţii pozitive şi revigorante, inhibând tristeţea, gândurile negative şi fataliste. La munte, de la ora 10,00 şi pînă seara, aerul este foarte bogat în oxigen. Prin urmare, în această perioadă, chiar şi respirând normal, oxigenarea va fi mult mai intensă. Practic, avem parte de aşa-zisa oxigenoterapie. Mai ales în timpul ascensiunilor montane, când respiraţia este mai intensă, această oxigenare va fi extraordinar de bună. Aportul suplimentar de oxigen va determina o întărire a sistemului imunitar, o intensificare a proceselor de digestie şi eliminare, o echilibrare endocrină. De asemenea, vom căpăta tonus psihic şi mental şi vom avea spontan o stare de bună dispoziţie şi vioiciune.
