Intr-o zi omul a avut fericirea sa-l vada pe Dumnezeu. Voind sa afle ce-i mai important, omul a rugat:
– Doamne, as vrea sa vad cum e Raiul si cum e Iadul.
Dumnezeu l-a luat de mana si l-a condus catre doua usi. Deschizind una dintre ele, ei au vazut o masa mare rotunda cu o cupa enorma in centru. Cupa era plina cu mancare, care mirosea atat de bine, incat iti lasa gura apa.
In jurul mesei sedeau niste oameni – se parea ca sunt neputinciosi, bolnavi si pareau foarte infometati. De mana fiecaruia dintre ei era prinsa o lingura cu coada foarte lunga. Ei puteau ajunge cu usurinta mancarea, dar nu puteau sa apropie lingura de gura. Suferinta lor te infiora.
– Acuma ai vazut Iadul – a zis Domnul.
Au mers apoi catre cealalta camera. Deschizand usa, ei au vazut la fel o masa enorma cu o cupa tot atat de mare, plina cu mancare gustoasa. Oamenii de la masa aveau acelasi fel de linguri. Insa ei pareau multumiti, satui si fericiti.
-Nu inteleg, – a spus omul.
-Este foarte simplu, – a spus Dumnezeu. – Acesti oameni sanatosi au invatat sa se hraneasca unul pe celalalt, pe cand ceilalti se gindesc doar la ei insisi.
Morala: Iadul si Raiul sunt totuna. Diferenta e in noi
