Cum să ai o familie fericită

Cum să ai o familie fericită

In cuplu în care există iubire, respect şi ţeluri comune este baza unui familii împlinite. Evită greşeli precum proiectarea în viaţa copiilor a propriilor dorinţe şi respectă regulile agreate.

Fericirea în familie există! Nu vine de la sine, nu este rezultatul unui ingredient secret şi nu se hrăneşte singură. Pentru a atinge idealul la care aspiră orice familie este important să respectaţi multe condiţii. Psihologii explică zece trăsături esenţiale ale famililor fericite.

1. O temelie solidă 

Pentru ca lucrurile să meargă ca pe roate în familie este necesar ca ea să aibă la bază un cuplu solid. „O familie se construieşte pe o temelie care, dacă este şubredă, cu greu va rezista în timp. Acest suport solid al cuplului este un amalgam de iubire, respect, admiraţie, compatibilitate sexuală, ţeluri comune etc.”, explică psihologul şi psihoterapeutul Keren Rosner, de la Clinica Mentarex Consult din Bucureşti.

2. Nu vă feriţi să fiţi afectuoşi cu copiii 

Orice părinte îşi iubeşte copilul. Este însă foarte important ca fiul sau fiica dumneavoastră să ştie că este iubit(ă). Faceţi gesturi de afecţiune cât mai des posibil. Chiar şi copiii care susţin că nu vor aşa ceva simt nevoia unei manifestări de iubire. Nu uitaţi însă nici de partenerul de viaţă.

3. Valorile care feresc copiii de comportamente nepotrivite 

Studiile au arătat că acei copii care ştiu că părinţii nu ar fi de acord cu anumite comportamente sau alegeri sunt mai puţin predispuşi la comportamente deviante sau distructive.
În plus, „aceleaşi repere morale, dorinţele şi planurile de viitor comune sunt comportamente care sudează familia”, adaugă psihologul.

4. Reguli ferme 

„Distribuirea rolurilor şi stabilirea regulilor sunt principalele repere care fac familia să fie funcţională”, precizează psihoterapeutul Keren Rosner.

Părinţii trebuie să traseze o serie de aşteptări şi reguli pentru copii, dar şi pentru ei înşisi şi să se asigure că sunt respectate de ambele părţi. „Copiii se răzvrătesc de obicei când li se impun reguli care sunt încălcate frecvent de adulţi”, explică psihologul.

5. Proiecte comune 

Familiile care lucrează împreună la proiecte sau la treburi gospodăreşti construiesc legături mai puternice, spun specialiştii. Dacă fiecare copil şi părinte are anumite sarcini de îndeplinit, ei vor simţi mai profund apartenenţa la grup şi responsabilităţile faţă de ceilalţi. În plus, din ceea ce observă în jur, copiii îşi vor contura un model de familie pe care la rândul lor îl vor construi şi perpetua.

6. Distracţie în familie 

„Dacă este nevoie de asumarea responsabilităţilor şi de muncă comună, este benefic să existe şi distracţie comună, care să recompenseze pozitiv întreaga familie”, spune psihoterapeutul. Aceste momente de comunicare, destăinuire şi înţelegere sunt cele care vă aproprie cel mai mult, adaugă Keren Rosner.

7. Atenţie la relaţia de cuplu 

Chiar dacă îngrijirea copiilor vă ocupă mare parte din timp, nu trebuie să vă neglijaţi partenerul de viaţă. Armonia în familie plecă de la armonia în cuplu, iar „disfuncţionalităţile în relaţia de cuplu vor influenţa preponderent relaţia de familie”, mai explică psihologul.

8. Respect reciproc 

Respectul are mai multe tăişuri. Părinţii trebuie să îşi respecte copiii, ideile, intimitatea şi visele lor, dar şi copiii trebuie să îşi respecte părinţii şi regulile impuse de ei.

„Respectul între adulţi va induce respectul copiilor pentru părinţi, fraţi şi societate. Dacă respectul nu există, nu va putea exista o bună convieţuire între părinţi, între părinţi şi copii sau între copii”, adaugă Keren Rosner.

9. Nu cereţi copilului ce nu poate 

Conştientizarea stadiului de dezvoltare în care se află copiii dumneavoastră vă va ajuta să vă explicaţi anumite lucruri care vă enervează.

De asemenea, copiii nu trebuie copleşiţi cu sarcini sau puşi să asculte lucruri pe care încă nu le înţeleg, sfătuieşte specialistul.

10. Sprijiniţi copiii, nu le impuneţi 

„Este bine ca părinţii să nu proiecteze în viaţa copiilor propriile dorinţe, ţeluri, performanţe şi să le insufle copiilor dorinţa de a avea visuri şi idealuri în viaţă”, precizează psihologul. Acelaşi tip de sprijin ar trebui să existe şi între fraţi, dar şi din partea copiilor pentru părinţi.

Sursa

Citeste si: