În ce să transportăm produsele, pentru a nu dăuna planetei (toate pungile au neajunsuri)

În ce să transportăm produsele, pentru a nu dăuna planetei (toate pungile au neajunsuri)

Anual, fiecare locuitor al tarii folosește circa 140 de pungi de polietilenă, aceasta constituie 420 de milioane de pungi la nivel de republică.

În anul 2019, în Moldova a fost introdusă interdicția de utilizare a pungilor din plastic – la casele magazinelor acestea sunt înlocuite cu pungi de hârtie și așa-numitele pungi biodegradabile. De asemenea, în supermarketuri sunt puse în vânzare sacoşe reutilizabile de pânză. Legea se aplică asupra tuturor agenților, însă deocamdată sunt controlate strict doar supermarketurile, în piețe, produsele sunt ambalate în plastic în continuare.

Dar oare sunt pachetele de hârtie şi cele biodegradabile o salvare pentru planetă? Nu. Atunci în ce să ducem produsele pentru ca într-adevăr să nu dăunăm mediului.

Pungi de plastic

Potrivit Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu deşeurile din plastic cauzează moartea a peste 1 milion de păsări de mare anual, precum și a peste 100 de mii de mamifere marine și a unui număr impunător de pești. În stomacul păsărilor de mare moarte se găsesc seringi, brichete, periuțe de dinți și alte obiecte pe care acestea le înghit odată cu hrana.

Iată de ce din punct de vedere ecologic, pungile de plastic sunt considerate cel mai periculoase. Dacă vei arunca în sânul naturii o pungă de acest fel, atunci nu există şanse ca aceasta să se descompună, cel mai probabil ea va ajunge în stomacul păsărilor sau animalelor. De aceea, dacă iei ceva în pungi de plastic, atunci cel puțin ai grijă ca acestea să ajungă la coşul de gunoi sau foloseşte din start alt gen de ambalaj.

Polietilena, aruncată la groapa de gunoi, se va descompune în sute de ani, iar în timpul arderii ei se emană toxine. O altă modalitate de a reduce daunele cauzate de pungile de plastic este să le predai la reciclare. Articolele din polietilenă pot fi topite și folosite din nou ca materie primă, dar programele de returnare și colectare a pungilor implementate în unele țări au demonstrat că cumpărătorii returnează maxim 1% de pungi din plastic.

În schimb în timpul producerii polietilenei se consumă cu 40-70% mai puțină energie decât la fabricarea hârtiei, iar în atmosferă se emană cu 80% mai puține deșeuri solide și lichide și 60% mai puține emisii de gaze. Costurile de producere a pungii de plastic sunt de patru ori mai mici decât a ambalajului de hârtie cu aceleaşi dimensiuni. Dar prețul scăzut al polimerului le-a permis producătorilor și vânzătorilor să distribuie pungile de plastic gratuit, astfel încât anual sunt utilizate miliarde de ambalaje de acest gen.

Pungi biodegradabile

Pungile de plastic de unică folosință tot mai frecvent sunt înlocuite cu cele biodegradabile. Se încearcă de a ne convinge că acestea sunt inofensive, însă adevărul este altul.

Pe piața mondială sunt prezentate două tipuri de polimeri, care, potrivit producătorilor, se dezintegrează rapid în mediul ambiant: oxodegradabili și biodegradabili. Cel mai des anume din ele sunt fabricate pungile de unică folosință, pretinzând că aceasta se face din motive ecologice.

Polimeri oxodegradabili

Acestea sunt polimeri tradiționali în care sunt utilizați aditivi, care accelerează oxidarea și dezintegrarea materialului sub influența radiațiilor ultraviolete și/sau a căldurii și a oxigenului. În urma oxidării, astfel de polimeri se descompun în fragmente mici, cel mai adesea în microplastic. Adică, la fel dăunează mediului, doar că acest proces are loc mai rapid decât în cazul pungii obişnuite de plastic.

Din păcate, în tentativa de a ajuta natura, oamenii oricum poluează mediul cu particule de microplastic, deoarece producătorii pungilor din polimeri oxodegradabili ne induc în eroare, afirmând că acestea sunt biodegradabile.

Polimeri biodegradabili

În ce să transportăm produsele, pentru a nu dăuna planetei (toate pungile au neajunsuri)

Acești polimeri se descompun în 180 de zile în condiții de compost în dioxid de carbon, apă, compuși anorganici și biomasă, ceea ce înseamnă că nu duc la formarea deșeurilor toxice. De regulă, polimerii biodegradabili se produc din amidon de porumb sau cartofi, soia şi celuloză.

Procesul de descompunere a unui astfel de polimer este posibil doar în condiții de compost. Prin urmare, folosirea pungilor din polimeri biodegradabili are sens doar în cazul în care va fi organizată respectarea acestor condiții – în zonele publice cu un sistem de colectare a deșeurilor organice pentru compostare sau acasă.

Pachete din hârtie

Nici pachetele din hârtie nu sunt o soluţie. Mulţi le consideră ecologice, dar de fapt o pungă de hârtie echivalează cu 3-4 pungi de plastic după cantitatea de emisii și resursele consumate. Aceasta înseamnă că pachetul de hârtie trebuie utilizat de cel puțin 3-4 ori pentru ca acesta să se apropie de cel din plastic după nocivitatea sa.

Adesea consumatorii apreciază nocivitatea pungilor după posibilitatea de reciclare a lor sau după capacitatea de compostare. Pentru oameni este important ce se va întâmpla cu punga după ce o vor arunca. Anume din acest motiv, mulți optează pentru pungi de hârtie, dar costurile de producție le fac o alternativă mai puțin potrivită pentru cele din plastic.

Genţi şi sacoşe din stofă

În ce să transportăm produsele, pentru a nu dăuna planetei (toate pungile au neajunsuri)

n anul 2018 Ministerul Mediului din Danemarca a investigat impactul diferitor pungi şi genţi asupra mediului. Experţii au examinat 15 tipuri de efecte la toate etapele de existenţă a articolelor – de la producerea lor până la reciclare.

Studiul a făcut mare zarvă deoarece rezultatele au arătat că sacoşa de bumbac trebuie utilizată de un număr foarte mare de ori înainte ca aceasta să fie mai puțin dăunătoare pentru natură, decât punga de unică folosință din plastic.

În urma unui studiu mai aprofundat s-a constatat că cel mai grav impact asupra naturii îl are nu utilizarea apei sau emisiile de CO2 generate în procesul de producere, ci încălcarea stratului de ozon din cauza transportării combustibilului necesar pentru funcționarea fabricilor.

În prezent în medie o sacoşă ecologică de bumbac îşi justifică producerea după 200 de utilizări. Cu toate acestea, dacă fabricile ar folosi combustibil mai ecologic, atunci numărul de utilizări s-ar putea reduce până la 149 pentru a o face eficientă – aceasta ar însemna să mergi la cumpărături de două ori pe săptămână timp de un an și jumătate.

Aşadar, cea mai ecologică soluţie din cele posibile este de a utiliza tot felul de pungi şi genţi pe care le ai acasă cât mai mult timp (chiar şi pungile din plastic). După care alege o sacoşă frumoasă din bumbac, pe care o vei folosi ani în şir în diferite situaţii. Nu uita să-ţi revizuieşti inclusiv modul de viaţă. Este foarte important ce vei transporta cu aceste pungi. Cât de des consumi carne? Cumperi produse autohtone şi sezoniere? Foloseşti transportul public? Sortezi gunoiul? În lupta pentru ocrotirea mediului și conservarea florei și faunei noastre este importantă o abordare complexă, iar planeta ecologică începe cu schimbarea rutinei noastre zilnice.

Sursa