Pentru ca să crești un copil descurcăreț trebuie să păstrezi un echilibru între protecția și libertatea pe care i-o oferi. Ajută-l atunci când învață să facă ceva nou. Dar, pe măsură ce trece timpul, lasă-l să se descurce singur. Așa va căpăta încredere în el însuși și își va dezvolta independența și responsabilitatea. 
Învață-l să amâne recompensa
Pentru a fi un copil descurcăreț, va fi nevoie, în primul rând să învețe să se stăpânească pe sine însuși. Este foarte important să poată să amâne recompensa dorită. Această abilitate se contruiește tot în timp și începând din copilărie. De exemplu, dorește să mănânce ciocolată înainte de masă. Dar va trebui să consume întâi un prânz sănătos și, apoi, va veni desertul. La fel, își va face întâi lecțiile, apoi se va juca etc. Dacă se obișnuiește așa, ca adult, își va îndeplini întâi îndatoririle de serviciu și casnice și, apoi, va merge să se distreze.
Este important să știe și cum să piardă
Este foarte important și să învețe să piardă. Atunci când te joci cu el, nu îl lăsa tot timpul să câștige. Dacă nu are abilități sportive și iese tot timpul ultimul, nu îl scuti de la ora de sport doar ca să-l protejezi. Nu îi face tu lecțiile mai dificile, doar ca să nu ia o notă proastă etc. Eșecul face parte din viața reală. Nimeni nu câștigă tot timpul și copilul trebuie să învețe de mic și această lecție.
Pentru a crește un copil descurcăreț, nu-i rezolva tu problemele
”Adolescentul trebuie lăsat să se descurce singur în diferite situații (de exemplu, la înscrierea la un curs extracurricular sau la un sport). Dă-i să facă anumite comisioane, să meargă la cumpărături, să plătească facturi etc. Dar ține cont că fiecare persoană are un ritm propriu. Așadar, este recomandabil să aștepți până ce copilul termină singur sarcina și nu-l întrerupe pentru a interveni tu. Mulți părinți fac ei treaba în locul odraslelor lor pentru că nu au răbdare. De asemenea, dacă a mers la piață, nu-l critica pentru că a confundat pătrunjelul cu leușteanul sau că a greșit altceva. Eșecul trebuie privit ca oportunitate de a încerca din nou și a face lucrurile mai bine”, explică psihoterapuetul Cristina Rădulescu.
