Într-un articol publicat de ”Vocea Rusiei”, se vorbeşte despre o amplă analiză făcută de către cei mai buni fizicieni din lume, prin care aceştia au încercat să demonstreze legătura strânsă între existenţa albinelor şi existenţa umană. Aceştia au demonstrat ceea ce, de fapt, a menţionat şi Albert Einstein: dacă ar dispărea brusc albinele, omenirea nu ar supravieţui mai mult de 4 ani fără aceste insecte.
De ce s-ar întâmpla acest lucru şi de ce existenţa omului depinde atât de mult de albine? Din cauza faptului că, odată cu dispariţia albinelor culturile de legume şi fructe nu ar mai fi polenizate, ceea ce ar duce mai întâi la încetarea creșterii fructelor şi legumelor, după care la dispariția lor totală.
Totodată, corpul albinelor este un bun asimilator de paraziţi şi viruşi care sunt recoltaţi de pe suprafaţa plantelor, iar în cazul în care albinele ar dispărea, aceşti paraziţi şi viruşi s-ar înmulţi vertiginos, aducând mari daune florei şi faunei. Astfel, dispariţia albinelor ar aduce la modificarea cu 80% a globului pământesc.
Ştiinţific, încă nu s-a descoperit o modalitate de polemizare a plantelor de către om şi prin urmare viaţa albinelor este vitală pentru umanitate, dar şi pentru întregul ecosistem.
Criza albinelor ameninţă siguranţa alimentaţiei mondiale. În ultimii ani, din cauza poluării, a pesticidelor şi a neglijenţei, se înregistrează o rată a dispariţiei albinelor fără precedent, relatează The Telegraph, citat de realitatea.net.
Aproape o treime din producţia agricolă la nivel mondial depinde de polenizare, realizată cu precădere de albine. Aceste alimente ne aduc 35% din necesarul energetic, majoritatea mineralelor, vitaminelor şi anti-oxidanţilor. În ciuda importanţei lor pentru fiinţa umană, albinele mor cu o viteză îngrijorătoare.
Criza albinelor nu a fost atât de acută până acum, dar indexul preţurilor pentru alimente publicat de ONU depăşeşte toate recordurile. Devine astfel urgent să aflăm în ce măsură dispariţia îngrijorătoare a albinelor riscă să pună în pericol securitatea mondială în ceea ce priveşte alimentaţia.
Banca agricolă americană Rabobank a declarat că numărul coloniilor de albine care nu supravieţuiesc în SUA de la an la an s-a mărit de la 30% la 35%, după ce mult timp valoarea a stagnat la 10%. Procentul este de peste 20% în Europa şi aproape la fel în Asia şi America Latină.
Albert Einstein, recunoscut pentru declaraţiile sale incendiare, obişnuia să spună că „atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit”.
„Asemenea scenarii apocaliptice sunt exagerate”, au spus repezentanţii băncii americane, întrucât producţiile de porumb, grâu şi orez depind de polenizarea realizată de vânt.
Cu toate acestea, albinele sunt esenţiale pentru polenizarea nucilor, pepenilor, citricelor, merelor, cepei, broccoli, dovleceilor, fasolei, ardeilor, vinetelor, castraveţilor, roşiilor, fasolei, cafelei, cacao, avocado şi nucilor de cocos.
SUA se confruntă cu cel mai mare dezechilibru în acest sens. Din 1961, producţia agricolă, care depinde de activitatea albinelor a crescut de patru ori, în timp ce numărul coloniilor de albine s-a înjumătăţit. Mai mult, numărul de albine per hectar a scăzut cu aproximativ 90%.
Una dintre principalele cauze ale crizei albinelor sunt pesticidele folosite pe scară largă. Ţări ca Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie sau China au emis deja norme de reglementare pentru restrângerea folosirii pesticidelor, şi asta din cauză că şi-au decimat populaţiile de albine.
