Care sunt cauzele colesterolului ridicat (alimentaţia este exclusă)

Colesterolul a dat naştere la numeroase polemici. Iată două din cele mai populare mituri: nivelul de colesterol creşte ca urmare a consumului excesiv de grăsimi animale şi colesterolul rău trebuie redus sau exclus din alimentaţie. În articolul de faţă vom spulbera aceste mituri.

Ar putea să-ţi pară ciudat, însă organismul nostru are nevoie de colesterol.

Colesterolul este precursorul tuturor hormonilor sexuali și steroizi, secretați de glandele suprarenale, adică organismul produce numeroşi hormoni din colesterol.
Colesterolul este componenta principală a bilei, care ajută la asimilarea grăsimilor.
Creierul consumă 23% din aportul de colesterol. Colesterolul este necesar pentru a pune în funcţiune receptorii serotoninergici.
Embrionul are nevoie de colesterol în timpul dezvoltării intrauterine.
Colesterolul este implicat în metabolismul vitaminei D.

Dacă nu ne crezi, citeşte Enciclopedia medicală britanică: „Colesterolul este strict necesar pentru viață: el este elementul de bază al membranelor care înconjoară toate celulele vii și o componentă de bază pentru sinteza acizilor biliari, hormonilor steroizi și a vitaminei D. Colesterolul circulă în sânge și este sintetizat în ficat și alte organe”.

Isteria anticolesterol a început în 1913, când patomorfologul N. Anicikov a adăugat colesterol în hrana iepurilor. El a observat că din cauza modificării raţiei alimentare pe arterele bietelor animale au început să se formeze cheaguri. În baza acestui studiu, el a tras concluzia absurdă că, dacă oamenii, ca şi iepurii, vor exclude colesterolul din alimentaţie, atunci pe vasele sangvine nu se vor forma aceste cheaguri.

De ce aşa-ni „teorie lipidică” este absurdă? Spre deosebire de om, iepurele este ierbivor, adică vegetarian. În iarba pe care aceştia o consumă colesterolul lipseşte cu desăvârşire. Nu este de mirare că atunci când aceştia au început să fie hrăniţi cu colesterol, compus organic de origine animală, organismul lor a avut o reacţie negativă. Ei s-ar îmbolnăvi și ar fi murit prematur (nu neapărat de atac de cord), dacă ar fi fost hrăniți nu numai cu colesterol, ci cu orice fel de mâncare genomic străină.

Nivelul de colesterol în sânge nu creşte din cauza alimentaţiei

Doar componentele solubile în apă din alimente ajung în sânge, iar colesterolul nu face parte din ele. Prin urmare, dacă colesterolul nu poate pătrunde din stomac și intestine în sânge, el nu poate ajunge nici în ficat. Iată de ce nu există o legătură între colesterolul din mâncare şi colesterolul din sânge.

Ba mai mult, am putea să consumăm colesterol în cantităţi infime. Un simplu calcul demonstrează elocvent acest fapt.

Limita superioară a colesterolului total este de 220 mg per 100 ml de sânge.
În corpul uman sunt în medie 6 litri de sânge (6000 ml).
Pe zi din hrană nu putem primi mai mult de 15 grame de colesterol (1500 mg).

Împărţim prima cifră la a doua şi conchidem că putem consuma maximum 25 kg de colesterol la 100 ml de sânge. Ficatul produce de 30 de ori mai mult colesterol, decât obţinem din mâncare!

Populația din nordul Indiei consumă de 17 ori mai multă grăsime animală, decât populația din sud. Cu toate acestea, la populaţia din nord incidenţa aterosclerozei arterelor miocardice este de 7 ori mai mică.

Din ce cauză ficatul secretă colesterol

1.Organismul are nevoie de recuperare.

Colesterolul este un element de construcţie a numeroase unităţi structurale. Iată de ce dacă organismul are nevoie, de exemplu, de a spori cantitatea de hormoni sexuali sau de a repara epiteliul vascular, ficatul începe să producă mai mult colesterol. În acest caz, creșterea nivelului de colesterol este un semn bun că organismul se ocupă de reparații.

2.Tulburări metabolice în funcţionarea ficatului și altor organe digestive.
3.Disfuncţii ale glandei tiroide.

Nu vom examina detaliat a doua şi a treia cauză, despre ele trebuie să discuţi la consultaţia cu un medic.

Cum să procedezi dacă totuşi ai colesterolul mărit

1.Ai de făcut o serie de analize.

Comandă o lipidogramă şi află coeficientul de aterogenitate (raportul dintre colesterolul bun și cel rău).

Ambele sunt necesare. Simplu fiind spus, colesterolul rău este implicat în reparaţie, iar colesterolul bun face ordine după finisarea reparaţiei. Dacă proporţia acestora se încadrează în limite normale, atunci organismul face faţă atât lucrărilor de regenerare, cât şi reuşeşte să elimine deşeurile apărute în urma acestui proces.

2.Nu evita alimentele grase.

Colesterolul are importanţă vitală pentru organism, iar ficatul este impus să-l producă chiar și atunci când nu există suficiente grăsimi animale în alimentaţie. Atunci îl sintetizează din carbohidrați, este suprasolicitat şi mult mai rău face faţă altor responsabilități, cum ar fi eliminarea toxinelor.

3.Elimină cauza inflamaţiilor şi exclude zaharurile simple din alimentaţie.

Colesterolul ridicat este un semn al inflamației în organism, dar nu cauza acestuia. Deteriorează pereții arterelor numeroşi factori, cum ar fi creșterea nivelului de glucoză și insulină în sânge.+

Jumătate dintre persoanele care au suferit un infarct miocardic au avut nivelul normal de colesterol. La persoanele cu colesterol scăzut, mortalitatea în urma infarctului este mai mare de 2 ori, decât la persoanele cu colesterol ridicat.

4.Asigură-ţi aportul de vitamina C și vitamina E.

Studiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au demonstrat că probabilitatea unui atac de cord este cu 79% mai mare din cauza nivelului scăzut de vitamina E în sânge, decât datorită nivelului ridicat de colesterol. De asemenea, vitaminele C și E, care sunt cu antioxidanți, ajută la înlăturarea inflamației.

Identifică cauza colesterolului ridicat. Dacă starea este critică, atunci consultă un medic. Învaţă-te să citeşti semnalele organismului.

Sursa

Citeste si: