Tema este una amplă și poate fi dezbătută la nesfârșit. Fiecare dintre cele două tabere are argumentele ei. Adepții curentului vegetarian devin din ce în ce mai numeroși, dar și cei care susțin consumul de produse animale se țin tare pe poziții. La urma urmei, felul în care ne hrănim este o alegere personală și e indicat să ținem cont de faptul că secretul unei alimentații sănătoase stă în echilibru.
Ambele tabere se pot bucura de o dietă sănătoasă, echilibrată, care poate reduce, pe termen lung, riscul apariției diverselor boli și care poate asigura nivelul de energie necesar traiului de zi cu zi. E greu de determinat care opțiune e mai bună sau mai rea. Totuși, putem analiza câteva date științifice, pe baza cărora să trageți singuri concluziile. Vegetarian sau carnivor?
Greutatea
Vegetarienii tind să aibă un indice al masei corporale mai scăzut decât omnivorii. Indicele masei corporale măsoară masa de grăsime a individului în concordanță cu greutatea și înălțimea lui, dar nu e întotdeauna exact. Subramura vegetariană – veganismul (cei care nu consumă deloc produse de origine animală) tinde să aibă un indice și mai scăzut decât vegetarienii. Conform studiilor, cei care adoptă o dietă vegană pierd mai mult în greutate decât vegetarienii. Tot studiile arată că 30% dintre omnivori sunt supraponderali sau obezi și că numai 18% dintre vegetarieni și 13% dintre vegani fac parte din categoria celor cu greutatea peste limita normală.
Bolile
În general, vegetarienii și veganii au tendința de a consuma mai puține alimente bogate în colesterol sau în grăsimi saturate decât omnivorii și beneficiază de mai multe fibre, vitamine și minerale. Datorită unui indice al masei corporale mai scăzut, se bucură și de un nivel mai redus al colesterolului și al tensiunii arteriale. Ca un posibil rezultat al acestor date, vegetarienii riscă mai putin să dezvolte boli de inimă, cancer sau diabet de tip doi. De asemenea, s-a dovedit că mare parte dintre indivizii care nu consumă produse de origine animală nu sunt nici fumători sau consumatori de alcool, ceea ce contribuie la ieșirea lor din această sferă de risc.
Deficiențe nutriționale
Tot studiile arată că veganii și vegetarienii înregistrează deficiențe, față de omnivori, în anumite vitamine, minerale și nutrienți. Cercetătorii au decoperit că jumătate dintre vegetarienii dintr-un focus grup erau deficienți în zinc, vitamina B6 și B12 – elemente care se obțin numai din produsele de origine animală. Deficiențele nutriționale nu au un impact semnificativ asupra sănătății pe termen scurt, dar pe termen lung pot manifesta simptome care includ spasmele musculare, sau probleme cu aspectul pielii.
De asemenea, vegetarienii pot suferi deficiențe în aportul de proteine și trebuie să compenseze cu consumul de ouă, soia, diverse legume, nuci, semințe și cereale integrale.
Opinia specialistului
Lorena Someșan
Nutritionist-dietetician
Proporția ideală: 3, 2, 1 – legume, proteine, făinoase
Oamenii sunt omnivori, însă fiecare este liber să aleagă în care tabără își dorește să fie. Efectele secundare sau carențele apar în fiecare tabără: vegetarienii sau veganii suferă de deficit de fier, vitamine din complexul B, proteine. Carnivorii, pe lângă carențele de săruri minerale, vitamine, antioxidanți, fibre, suferă de multe boli care pot pune viața în pericol: boli digestive, cardiovasculare etc. Proteinele și făinoasele sunt considerate alimente acide, pe când legumele și fructele – alimente alcaline. Recomandarea mea este să găsiți un echilibru între cele două tabere, astfel încât să consumați produse din fiecare grupă alimentară. Farfuria ar trebui să conțină trei părți legume, două părți proteine și o parte făinoase.
