„Limita absolută”: nu putem trăi mai mult de 150 de ani

Oamenii de știință au stabilit o „limită absolută” a duratei de viață a oamenilor – 150 de ani. Pentru a face acest lucru, aceștia au recurs la ajutorul modelării matematice.

Calculele au arătat că, la vârsta de 120-150 de ani, corpul uman își pierde complet capacitatea de a se recupera după boli și răni. Iar acest lucru va duce inevitabil, mai devreme sau mai târziu, la moarte.

Rezultatele lor au fost publicate în luna mai în revista Nature Communications.

În cadrul studiului, oamenii de știință au analizat baze de date uriașe din SUA, Marea Britanie și Rusia. În total, aceste baze de date conțineau date medicale anonime de la 500.000 de persoane.

Autorii au folosit rezultatele unui simplu test de sânge, pentru care aproape toți pacienții din aceste baze de date aveau date.

Aceștia au analizat în special raportul dintre două tipuri de leucocite (globule albe) și o varietate de dimensiuni ale eritrocitelor (globule roșii).

Pornind de la acești biomarkeri de îmbătrânire, cercetătorii au construit un model computerizat pentru a determina indicatorul dinamic al stării organismului, sau DOSI (dynamic organism state indicator) – în esență, „vârsta biologică” a unei persoane.

Această „vârstă biologică” face posibilă calcularea timpului necesar pentru ca o persoană să se recupereze după o boală sau un accident.

Potrivit DOSI, la vârsta de 120-150 de ani, organismul nu va mai avea timp să se refacă. Același rezultat se obține și dacă se analizează curba numărului de pași parcurși pe zi.

Acesta nu este primul studiu de acest fel. În 2016, oamenii de știință au modelat limita vieții umane în funcție de speranța de viață. Au ajuns la 125 de ani. Cu toate acestea, alți oameni de știință susțin că nu există o limită.

Deși noua modelare arată că unii oameni pot trăi până la 150 de ani, ea nu garantează calitatea acestei vieți.

Dar oamenii de știință au un scop specific: să găsească o terapie care să accelereze recuperarea după leziuni și boli. Acest lucru va afecta atât durata, cât și calitatea vieții.

Deși o astfel de cercetare extinsă nu este niciodată exactă în predicțiile sale, ea oferă științei noi ținte pentru o cercetare deja mai riguroasă.

Sursa

Citeste si: