Dacă la începuturi guma de mestecat era făcută din sevă de copac, în prezent, ea conține o serie de elemente toxice pentru organism.
Are patru componente majore: cauciuc sintetic, plastic, zahar și coloranți. Gumele de mestecat sunt fabricate din polimeri sintetici, cum ar fi cauciucul butadien stirenic si acetatul de vinil. Produsele finale au 60% zahar, 20% sirop de porumb si 20% materiale gumate.
De obicei, guma de mestecat, nu se înghite, tocmai de aceea oamenii nu sunt interesați de ingredientele acesteia.
Mulți folosesc guma de mestecat din motive practice: curăță sumar dantura și împrospătează respirația.
Dacă ei ar ști că ingredientele gumei de mestecat intră in fluxul sanguin mai repede si in concentrații mult mai mari decât cele din alimentele obișnuite, deoarece sunt absorbite direct prin pereții gurii, s-ar gândi de două ori.
Trecerea de la gumele de mestecat cu zahăr, arătate cu degetul pentru favorizarea apariţiei cariilor dentare, la cele cu înlocuitori ai zahărului a atras şi specularea la maximum a ideii că mestecatul gumei conferă protecţie anticarie.
Sloganul este susţinut de explicaţii argumentate de faptul că obiceiul creşte secreţia de salivă, care îndepărtează resturile alimentare de pe dinţi şi păstrează PH-ul în limite normale. Argumente pro “Modalitatea prin care guma de mestecat asigură protecţie anticarie este stimularea secreţiei salivare. Saliva conţine un agent antibacterian natural, numit Lizozim, care, practic, inhibă placa bacteriană de la nivelul danturii, responsabilă de apariţia procesului carios.
Este un avantaj teoretic constatat după ce s-a observat că dinţii frontali inferiori sunt dinţii cel mai puţin cariaţi. Fenomenul este explicat prin faptul că aceşti dinţi stau, practic, scăldaţi în salivă şi, de aici, incidenţa mai redusă a cariilor”, explică, pentru Adevărul, medicul stomatolog Dragoş Stanciu, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti Argeş.
Un al doilea argument în favoarea amintitului slogan este curăţarea mecanică a dinţilor prin mestecarea gumei.
Dincolo de aceste beneficii ultrapromovate, stau şi realităţi traduse-n deservicii pe care ni le facem singuri apelând la acest produs. Problemele care pot apărea în urma mestecării în exces a gumei sunt mai mari decât avantajele popularului obicei.
Gastrite şi ulcere. Creşterea secreţiei salivare, prezentată în reclame ca efect pozitiv al mestecării gumei, vine la pachet cu o creştere, la nivelul stomacului, a secreţiei de suc gastric. Mestecatul gumei mai mult de o jumătate de oră după masă este considerat excedentar pentru că favorizează un exces de suc gastric. Riscurile la care ne expunem în acest context ar trebui să ne dea de gândit. “Exisă o legătură între cantitatea de suc gastric secretată şi masticaţie. Mestecatul excesiv de gumă ne expune gastritelor şi ulcerelor, mult mai periculoase decât cariile”, arată Dragoş Stanciu. Cancer la nivelul cavităţii bucale Banala gumă de mestecat poate favoriza probleme şi mai grave cauzate de elementele din compoziţia gumei.
“Un factor negativ este prezenţa Xilitolului în guma de mestecat. Câţiva cercetători suedezi au demonstrat, în anii ’80, că, prezent des în cavitatea bucală, Xilitolul expune pacienţii unui risc de cancer la nivelul acestei cavităţi”, mai spune preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti Argeş.
Uzura prematură a dinţilor
Cu toată promovata protecţie anticarie, dantura celor care au dezvoltat o dependenţă faţă de guma de mestecat nu e nici pe departe în siguranţă. “Mestecatul excesiv de gumă determină uzura prematură a dinţilor”, mai spune Dragoş Stanciu, care recomandă, pentru cei ce ţin la senzaţia de prospeţime, o alternativă mult mai sănătoasă la mestecatul gumei.
“În reclamele la guma de mestecat este, evident, foarte mult marketing. Este adevărat că mentolul din gumă poate da o respiraţie proaspătă, însă efectul de curăţare este mult mai bun dacă mâncăm un măr, spre exemplu. Din punct de vedere stomatologic este mult mai benefică această din urmă opţiune”, explică specialistul.
Citeste si:
