Doriţi să vă schimbaţi percepţia asupra lumii sau să experimentaţi halucinaţii? Oamenii tind să asocieze aceste fenomene cu consumul de medicamente, cum ar fi LSD. Cu toate acestea, există şi alte modalităţi de extindere a limitelor de percepţie fără a fi nevoie să recurgeţi la substanţele ilegale. Tot ce aveţi nevoie este să inţelegeţi modul de funcţionare al creierului.
Mintea noastră nu este neapărat oglinda a tot ce se întâmplă în jur. O mare parte din tot ce vedem în lumea exterioară vine din interior, fiind un produs secundar al modului în care creierul procesează senzaţiile.
În ultimii ani, oamenii de ştiinţă au descoperit câteva moduri de producere al unor erori ale simţurilor. Aici expunem unele dintre ele.
Doriţi să vă schimbaţi percepţia asupra lumii sau să experimentaţi halucinaţii? Oamenii tind să asocieze aceste fenomene cu consumul de medicamente, cum ar fi LSD. Cu toate acestea, există şi alte modalităţi de extindere a limitelor de percepţie fără a fi nevoie să recurgeţi la substanţele ilegale. Tot ce aveţi nevoie este să inţelegeţi modul de funcţionare al creierului.
Mintea noastră nu este neapărat oglinda a tot ce se întâmplă în jur. O mare parte din tot ce vedem în lumea exterioară vine din interior, fiind un produs secundar al modului în care creierul procesează senzaţiile.
În ultimii ani, oamenii de ştiinţă au descoperit câteva moduri de producere al unor erori ale simţurilor. Aici expunem unele dintre ele.
Procedura Ganzfeld constă în expunerea unui subiect la stimularea senzorială omogenă prin acoperirea ochilor cu jumătăţile unei mingi de ping-pong, tăiate în aşa fel încât acesta să perceapă doar o lumină difuză. Pe urechi i se pun o pereche de căşti în care aude un zgomot monoton. Rezultatul este amplificarea activităţii neuronale pe care cortexul vizual o interpretează dând naştere unor imagini diferite.
Această metodă este folosită pentru obţinerea unor experienţe extrasenzoriale, pentru stări de hipnoză, accesul rapid la o stare de meditaţie sau pentru experienţe de decorporalizare.
Secretul constă în faptul că mintea noastră este dependentă de simţuri, iar atunci când numărul acestora este foarte mic, creierul începe să inventeze propriile simţuri.
2. Iertarea
Dacă te-ai accidentat, spre exemplu la braţ, priveşte partea lovită printr-un binoclu inversat. În acest caz, durerea ar trebui să scadă.
Oamenii de ştiinţă de la Universitateadin Oxford au demonstrat că dacă te uiţi la braţul rănit peste capătul binoclului, efectul este acela de reducere a dimensiunii mâinii precum şi durerea şi umflătura.
Acest lucru sugerează faptul că şi sentimentele de bază, cum ar fi durerea(tristeţea) depind de viziunea noastră.
Se aşează două scaune unul în spatele celuilalt. Te vei lega la ochi şi te vei aşeza pe scaunul din spate iar altcineva va lua loc pe scaunul din faţă, cu spatele la tine. Partenerul îţi va ghida mâna dreapta spre nasul său, iar tu pui mâna stângă pe propriul nas . Atinge-i nasul şi trage-l puţin în sus. Alternează atingerile cu strângerea nasului. Simultan, fă aceleaşi mişcări şi cu mâna stângă. După 40 de secunde vei simţi cum ţi se lungeşte nasul sau că nu mai este ataşat de corp.
4. Iluzia gândirii
Ridică piciorul drept câţiva centimetri de pe podea şi mişcă-l în sensul acelor de ceasornic. În acelaşi timp încearcă să desenezi în aer cu degetul arătător de la mâna dreaptă cifra 6 . Piciorul se va roti automat în sens invers acelor de ceasornic şi orice ai face nu ai cum să-l controlezi.
Emisfera stângă a creierului controlează partea dreaptă a corpului şi este responsabilă pentru ritm. Ea nu poate controla două mişcări opuse în acelaşi timp prin urmare le va combina într-o singură mişcare.
5. Păcălirea auzului
Acest truc se va face cu ajutorul a 3 persoane, din care unul va fi subiectul de test, iar ceilalţi doi observatori. Va fi nevoie de o pereche de căşti care sunt ataşate la două tuburi de plastic de ambele părţi. Subiectul testat se va aşeza pe un scaun. Fiecare din ceilalţi doi vor vorbi pe rând la partea laterlă a căstilor. În acest fel, persoana testată va percepe corect direcţia sunetului.
Dacă se vor schimba tuburile şi se va vorbi în ele, ascultătorul va deveni confuz şi va indica direcţia sunetelor în sens opus.
Sediul auditiv-aici se regăseşte capacitatea de a determina direcţia sursei de sunet. Când se schimbă tubul, se activează neuronii de pe partea opusă a creierului,iar persoana nu poate identifica sursa de sunet.
6- Iluzia mâinii de cauciuc
În urmă cu 10 ani, psihologii au descoperit o iluzie care permite îi convinge pe oameni de faptul că o mână din cauciuc este propria mână.
Pune o mână de cauciuc pe o masă în faţa unei persoane, ia mâna acestuia şi lângă mâna de cauciuc apoi acoperă-le pe amândouă cu un prosop astfel încât acesta să vadă doar partea superioară.. Apoi, cu 2 perii va trebui să mângâi uşor ambele mâini, şi cea a persoanei şi pe cea din cauciuc.
În câteva minute, persoana în cauză va avea senzaţia că mâna artificială este de fapt propriul membru. Dacă i se va cere să lovească mâna de cauciuc, acesta va deveni anxios şi va simţi durere pentru că este convins de această iluzie a mâinii de cauciuc
7. Sunet perceput doar de persoanele care au sub 20 de ani
Este vorba despre sunetul undă sinusoidală cu frecvenţa sonoră de 18000 Hz, sunet utilizat de unii adolescenţi ca ton de apel pe telefonul mobil, astfel încât celelalte persoane nu îl pot auzi.
Puteți asculta aici.
Explicaţia este foarte simplă- când o persoană înaintează în vârstă, îşi pierde capacitatea de a auzi sunetele din tonuri mai mare, prin urmare, doar cei sub 20 de ani sunt capabili să le perceapă.
Jan Purkinje, fondaorul Neuroştiinţei moderne, a descoperit ăn copilărie o halucinaţie interesantă. Cu ochii închişi şi cu capul spre soare, acesta a început să mişte mâna înainte şi înapoi dinspre faţă spre soare. După câteva minute acesta a constat că se pot observa diverse forme colorate care se înmulţeau şi deveneau mai complexe.
Această stimulare creează un scurt circuit în cortexul visual al creierului, celulele începând să se aprindă într-un mod imprevizibil, fapt ce duce la apariţia unor imagini imaginare.
9. Păcăleşte percepţia luminii
Priveşte în punctul central al imaginii(la semnul plus) alb negru timp de cel puţin 30 secunde, apoi uită-te la perete şi vei vedea un punct luminos. Clipeşte de câteva ori. Ce vezi?
Priveşte ochii roşii ai papagalului până numeri la 20 apoi priveşte repede într-un pătrat din celula goală. Ar trebui să vezi imaginea vagă a unei păsări verde-albastră. Dacă vei face acelaşi lucru dar cu pasărea verde, în cuşcă va apărea imaginea unei alte păsări violet.
Dacă înlocui imaginea cu un fundal alb, va apărea o altă imagine reziduală. Acest lucru se datorează oboselii fotoreceptorilor.
10. Iluzia siluetei care se roteşte
Priveşte silueta fetei care se roteşte. Îţi poţi da seama dacă se roteşte în sensul acelor de ceasornic sau invers?
În mod normal, dacă vezi o siluetă care se roteşte într-o singură direcţie, atunci este dificil să percepi schimbarea sensului de rotaţie.
De fapt, aceasta este o imagine bidimensională care se mişcă înainte şi înapoi, însă creierul nostru o percepe ca pe o imagine tridimensională şi o interpretează în consecinţă.
Dacă te uiţi la imagine şi te concentrezi pe o umbră îţi poţi corecta percepţia vizuală şi s-o adaptezi la o singură direcţie.
Mai citeste si:
- 5 ponturi pentru a-ti pastra mintea “ascutita”
- 10 mistere ale psihicului uman pe care putini le cunosc
- 7 cele mai raspandite iluzii in viata omului
- 7 Lucruri care se întâmplă cu creierul tău atunci când ești îndrăgostit sau când iubești
- Cum sa utilizati subconstientul pentru a va schimba viata
- Vorbirea ne divulga starea mintii
